Aceasta este povestea mea..

18

ani de la accident

6596

zile in carucior

3

interventii suferite

Povestea mea incepe simplu, in anul 2000, cu o calatorie la tara. Orice copil e fascinat si asteapta momentul acela al eliberarii de scoala, teme, probleme. Ceea ce a inceput ca o frumoasa  aventura la Targu Secuiesc, impreuna cu verii mei, s-a transformat intr-un cosmar, atat de rapid incat, in vartejul evenimentelor, perplex, in centru, stateam eu, incapabil sa reactionez… la propriu.

Totul a inceput intr-o calduroasa zi de august in care, impreuna cu verii mei, am decis ca e vremea perfecta pentru o balaceala pe fostul brat al unui rau in care se acumulase apa, transformandu-l intr-un asa-zis lac, locul perfect pentru inot. Desigur ca nu eram singurul inotator  „experimentat”, nici singurul curajos care plonja neinfricat. Eram un grup vesel de copii jucausi, amuzanti si… inconstienti.

Malul laculul era inalt cam de un metru, oferindu-ne noua, tinerilor curajosi, destula inaltime pentru un giumbusluc si un plonjon desavarsit. Saritura dupa saritura deveneam mai indraznet, mai concentrat si angrenat in activitate, voiam sa sar mai departe, sa plonjez in mijlocul ochiului de apa. Cu apa siroind pe trup, cu adrenalina la maximum si adevarate teluri sportive in minte, efectuam saritura dupa saritura, revenind mereu in acelasi loc – la mal, pentru o noua  „lansare” la apa. Pamantul de pe mal era ud, moale si se arcuia sub greutatea trupului meu de copil, care parca era mai agil, mai rapid, mai hotarat sa mai sara o data si inca o data si inca… o data. Si aceasta data a fost ultima data. Pamantul era atat de ud incat piciorul mi-a alunecat, elanul nu a mai fost de ajuns pentru avantul de care aveam nevoie pentru a sari si am cazut in cap, plonjand ireal de banal, nefiresc si stupid, la malul lacului.

Am simtit o durere ingrozitoare in ceafa si am incercat sa ma ridic, insa mainile, picioarele si gatul nu imi raspundeau la comenzi. Confuz si nesigur, am asteptat pe cineva sa ma ajute, de fapt sa ma ridice si sa ma traga de pe malul apei. Un prieten al verilor mei cu care eram a chemat ambulanta si asa am ajuns mai intai la spitalul din Covasna, apoi la cel din Brasov unde medicii mi-au spus ca nu pot face nimic

SUMĂ NECESARĂ TRATAMENT 100.000 €

Mă poți ajuta și TU?

1.000 € strânși din donații până în prezent
1%